Rezumat/Abstract. The study analyzes the architectural development of localities through the prism of the civil servant, the chief architect who witnesses both the witness of the appearance of architectural productions on the site and actively the realization of works financed from non-reimbursable external funds or fully financed from public administrations from the incipient phase of strategy and urbanism to the stage of implementation and interior design. Analyzing the multitude of laws and related technical norms that regulate the architectural space, a series of inconsistencies were identified that generated a legislative vacuum that most designers resorted to in an abusive way. The research theme was born precisely from this issue that determined that the result of the architectural development of many localities, in different stages of historical and cultural evolution, to be a dubious one, uncertain in terms of quality, a product that does not bring added value. The space in which it is inserted. Although the projects are technically correct, respecting the framework content present in Annex 1 of Law 50/1991, updated, which lists the mandatory parts that the chief architect must take into account in the construction authorization procedure, the lack of framework legally, through which the quality can be obligatorily requested at the level of aesthetics, determines him to helplessly witness the appearance of some projects whose architecture is derisory.

Cuvinte cheie/Key words: harmonious and unitary development of localities, architectural quality, architectural aesthetics, local and central public administrations

DOI: https://doi.org/10.54508/rsdu.2023.01

Bibliografie/References

1. Agachi, M. (2004), „Urban identity and modernization- Cluj in the 19th century”, Acta Universitatis Carolinae, Philosophica et historica 1 2000 Studia Historica LIII, „We” & „the Others” modern european societies in search of identity, Charles University in Prague, The Karolinum Press, Czech Republic.
2. Agachi, M. (2000), „Oraşul ca artefact- arhitectura ca element de referinţă structurant”, teză de abilitare, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Facultatea de Arhitectură şi Urbanism, Cluj-Napoca, România.
3. CIVITTA Strategy & Consulting S.A., (2021), „Strategia de dezvoltare locală a municipiului Alexandria pentru perioada 2021-2027”, Municipiul Alexandria, Alexandria, Teleorman.
4. Duţu, M. (2000), „Dreptul urbanismului, teorie şi practică judiciară”, Editura Economică, Bucureşti, România.
5. Georgiu, G. (2002), „Istoria culturii romane moderne”, Editura Comunicare.ro, Bucureşti, România.
6. Ingold, T., (2013), „Making. Archaeology, Archaeology, Art and Architecture”, Routledge, Londra, Marea Britanie.
7. Institutul de Cercetări în Transporturi- INCERTRANS S.A. (2021), „Planul de moblitate urbană durabilă a municipiului Alexandria”, Municipiul Alexandria, Alexandria, Teleorman.
8. Marx, K. (1972), „Bazele criticii economiei politice”, Editura Politică, Bucureşti, România.
9. Mihailescu, M. (1985), „Abordarea interdisciplinara a binomului tehnic-estetic”, Revista Construcţii, nr. 10-11.
10. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor publice şi Administraţiei (2013), Raport 3.3.- Ghid pentru promovarea activităţilor de dezvoltare urbană durabilă, disponibil la: https://www.fonduriue.ro/images/files/studii-analize/48101/11._Ghid_promovare_activ_dezv_urbana_durabila_ro.pdf [Accesat 12 septembrie 2021].
11. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (2021), Elaborarea politicii urbane ca instrument de consolidare a capacităţii administrative şi de planificare strategică a zonelor urbane din România, disponibil la: a href="https://www.mdlpa.ro/pages/elaborarepoliticiurbanesipoca711" target="_blank">https://www.mdlpa.ro/pages/elaborarepoliticiurbanesipoca711 [Accesat 25 octombrie 2021].
12. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei (2009), „Norme metodologice din 12 octombrie 2009 de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii” Monitorul oficial, 797 bis.
13. Moles, A. (1980), „Psihologia Kitsch-ului. Arta Fericirii”, trad. de Rădulescu, M., Editura Meridiane, Bucureşti, România.
14. Observatorul Urban Bucureşti, (2010), „Dezbatere privind C.T.A.T.U. a P.M.B.”.
15. Parlamentul României (2003), „Legea nr. 554 din 18 decembrie privind măsuri pentru asigurarea aspectului estetic al Capitalei şi al altor localităţi” Monitorul Oficial, 915.
16. Parlamentul României (2004), „Legea nr. 50 din 29 iulie 1991(**republicată**) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii” Monitorul Oficial, 993.
17. Parlamentul României (2014), „Legea nr. 184 din 12 aprilie 2001(**republicată**) privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect” Monitorul Oficial, 470.
18. Parlamentul României (2018), „Legea nr. 8 din 14 martie 1996(*republicată*) privind dreptul de autor şi drepturile conexe” Monitorul Oficial, 489.
19. Parlamentul României (2018), „Legii nr. 185/2013 (*republicată*) privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate” Monitorul oficial, 147.
20. Profiroiu, A., Popescu, I. (2005), „Bazele administraţiei publice”, Editura Economică, Bucureşti.
21. Rusu, L., (1946), „Logica frumosului”, Editura Universităţii Regele Ferdinand I, Cluj-Napoca, România.
22. Schelling, F. W. J. (1992), „Filozofia artei”, traducere de Pârvu, R. şi Liiceanu G., Editura Meridiane, Bucureşti, România.
23. Titirişcă, C., Stroiu, A., Dobrev, D. (2019), „Dreptul urbanismului Practică judiciară I. Planuri urbanistice, avize, certificate de urbanism”, Editura Hamangiu, Bucureşti, România.

Text integral/Full text